Your message has been sent, you will be contacted soon

Call Me Now!

Close
Home » Actualitate » O angajata la Stat cu un salariu de 28.000 de EURO pe luna

O angajata la Stat cu un salariu de 28.000 de EURO pe luna

 

 

Fosta șefă de la Supravegherea Asigurărilor, Angela Toncescu, trage sforile pentru a fi numită de USL în conducerea Autorității de Supraveghere Financiară. Numele său apare în mai multe anchete controversate

Angela Toncescu (60 de ani) este la un pas de a fi numită în consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Numirea acesteia se discută în cadrul USL, care va nominaliza în Parlament zece dintre membrii ASF. Poreclită de mass-media „Regina asigurărilor”, Toncescu fusese pusă în fruntea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), în 2006, de către PNL. Potrivit unor surse politice, unii liberali nu ar mai fi de acord cu numirea acesteia în ASF, aşa că ea caută sprijin în rândul parlamentarilor PSD.
Controversele „Reginei asigurărilor” au apărut după ce a
fost cercetată de inspectorii ANI sau de procurori.
 În decembrie 2008, ANI a acuzat- o de fals în declaraţii pe Angela Toncescu, iar dosarul a ajuns la procurori. Inspectorii arătau că, în 2007, ea a vândut societăţii Interagro, controlată de omul de afaceri Ioan Niculae, un autoturism BMW X5, cu 96.000 de euro.

BMW-ul, preţ mai mic

Cu toate acestea, şefa CSA a înscris în declaraţiile de avere şi în documentele rectificative că preţul tranzacţiei ar fi fost de numai 90.000 de euro. Toncescu lucrase în perioada 1991-2004 la societatea Asirom, controlată de Ioan Niculae. În plus, în prima declaraţie de interese depusă în calitate de preşedinte al CSA, în iunie 2006, Toncescu nu a înscris acţiunile pe care le deţinea la societatea Nico Stil Production SRL, unde acţionar era şi fratele ei, Constantin Polexe, membru al Consiliului Judeţean Argeş din partea PNL.

Procurorii de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 2 au închis ancheta după ce au luat de bune justificările acesteia. „Nu reies indicii temeinice privind intenţia făptuitoarei de a da declaraţii necorespunzătoare adevărului, în scopul ascunderii unor bunuri sau venituri ale «averii» sale. Astfel, este dovedită cert numai culpa acesteia în furnizarea datelor din cuprinsul declaraţiilor de avere şi interese, ceea ce înlătură vinovăţia în cazul infracţiunii de fals în declaraţii”, a motivat procurorul Octavian Ţiba, de ce a închis dosarul.

În 2011, Toncescu a intrat din nou în atenţia ANI pentru o posibilă incompatibilitate: era preşedinte al CSA şi asociat la Asirom (2006-2008) şi pentru faptul că nu şi-a trecut în declaraţia de avere salariul lunar de 29.000 de euro. Potrivit unor surse judiciare, Toncescu a scăpat de această verificare, deoarece faptele de incompatibilitate sunt vechi si s-au perimat, potrivit legislaţiei în vigoare.

Angela Toncescu a fost acuzată de ANI de fals în declaraţii, dar procurorii au închis ancheta şi i-au dat NUP

„Este dovedită cert numai culpa acesteia din cuprinsul declaraţiilor de avere şi de interese, ceea ce înlătură vinovăţia.”
PROCUROR, rezoluţie NUP

Leafă anuală de 1,4 milioane lei

În perioada în care a condus CSA, Toncescu a ajuns să încaseze lunar 121.885 de lei (29.000 de euro), adică 6.000 de lei (1.450 de euro) pentru fiecare zi de lucru. Femeia fusese unul dintre cei mai bine plătiţi angajaţi din România. Salariul şi l-a fixat singură, fără a da socoteală Parlamentului. Potrivit unor foşti colegi din CSA, salariul anual al acesteia ajungea la 1,4 milioane de lei. De asemenea, Toncescu ar fi decontat în nume personal, când a fost la conducerea CSA, perioada 2006-2011, încă aproximativ 1.600.000 de lei, cheltuieli de protocol.

Şase ani în fruntea CSA: supraveghere cu ochii închişi

În cei şase ani de mandat, Angela Toncescu a fost acuzată de nepotism, corupţie, lipsă de viziune. N-au lipsit rapoartele Curţii de Conturi care semnalau cheltuielile frauduloase ale CSA.

  • Ca preşedinte al CSA s-a opus introducerii compensaţiei directe, care ar fi grăbit plata daunelor pe poliţe de răspundere civilă auto (prin această modalitate, asiguratul este despăgubit de propria firmă de asigurare, în caz că a fost lovit de o altă maşină, ceea ce ar presupune că primeşte banii mult mai repede decât în prezent). „Dacă despăgubirile ar fi început să meargă de la sine, atunci nu ar mai fi fost atâtea probleme pe piaţă. Asigurătorii care se ştiau în culpă n-ar mai fi mers cu sacoşele de bani la CSA pentru a căuta păsuire”, a declarat, pentru EVZ, o sursă de pe piaţa de profil.
  • A fost acuzată că relaţiile de rudenie pe care le are cu şefi ai unor asigurători au făcut-o extrem de îngăduitoare cu aceste companii. Deşi erau societăţi care nu respectau prevederile contractuale cu clienţii, n-au primit de la CSA nicio penalitate.
  • În 2010, o parte din problemele care se ascundeau sub umbrela CSA au declanşat conflicte publice. Asociaţia Societăţilor de Service Auto Independente (ASSAI) a organizat acţiune de protest împotriva CSA, în condiţiile în care Comisia nu a rezolvat conflictele semnalate de către service-uri în relaţia cu asigurătorii.
  • În raportul pe anul 2010, Curtea de Conturi semnala următoarele probleme la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor: nereguli în decontarea cheltuielilor cu deplasările în străinătate, abateri de la legea achiziţiilor publice şi erori în inventarierea patrimoniului, care au condus la prejudicii de zeci de mii de lei.
  • Mandatul Angelei Toncescu la CSA s-a caracterizat printr-o strategie rigidă de comunicare şi lipsă de transparenţă.

“Dacă se introducea compensaţia directă, asigurătorii care se ştiau în culpă n-ar mai fi avut motive să meargă cu sacoşele de bani la CSA.” REPREZENTANT PIAŢA ASIGURĂRILOR

Toncescu nu i-a convins pe Tender şi pe Niculae

Înainte de a prelua CSA, cariera Angelei Toncescu nu a fost lipsită de probleme. Timp de mai mulţi ani, numele acesteia a fost legat de una din cele mai mari companii de pe atunci de omul de afaceri Ioan Niculae.

Până în anul 2004, Angela Toncescu a ocupat funcţia de director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Asirom. Ioan Niculae a decis însă schimbarea lui Toncescu din funcţie, fiind nemulţumit de activitatea sa. În anii care au urmat asperităţile dintre cei doi s-au mai netezit.

Refuzată şi de Ardaf

Ulterior, Toncescu şi-a încercat norocul la Ardaf, o altă companie controlată pe atunci de un celebru om de afaceri: Ovidiu Tender. A rezistat în funcţie doar două săptămâni, deoarece Ovidiu Tender a hotărât să renunţe la serviciile sale, după cum ne-au informat surse din piaţă.

UNPR a zis pas

În întreaga activitate, Angela Toncescu a beneficiat de sprijin politic. Dacă la numirea în fruntea CSA sprijinul a venit din partea Partidului Naţional Liberal (PNL), după terminarea mandatului în fruntea supraveghetorului în asigurări ea a fost susţinută puternic de Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR).

După ce Curtea de Conturi a publicat însă raportul pe 2010, care dezvăluia o serie de nereguli în activitatea Comisiei, UNPR s-a dezis de aceasta.

Perioada în care Angela Toncescu a fost membru al UNPR a rămas, de altfel, învăluită în mister. Oficial, reprezentanţii formaţiunii au comunicat presei că fosta şefă a CSA ar fost înscrisă în partid până în ianuarie 2012.

CONTROLUL BURSEI, ASIGURĂRILOR ŞI PENSIILOR

Consiliul ASF va controla piaţa asigurărilor, pe cea a pensiilor private şi pe cea bursieră, care, cumulate, valorează miliarde de euro. Astfel, Autoritatea de Supraveghere Financiară va fi condusă de un consiliu format din 15 membri, din care unul deţine funcţia de preşedinte, iar alţi trei funcţii de vicepreşedinţi.Membrii acestuia sunt numiţi de Parlament, în şedinţa comună a celor două camere.

Numirea se face pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Principala condiţie pe care trebuie să o îndeplinească membrii este să aibă o bună reputaţie şi pregătire profesională şi o experienţă profesională corespunzătoare. Aceştia nu trebuie să aibă cazier judiciar şi fiscal. Nu trebuie să fie membri ai vreunui partid politic pe perioada mandatului. Retribuţiile vor fi, cel mai probabil, de mii de euro.

 

Sursa: evz.ro